Consecințele comunismului în România și Basarabia (1944-1991)

Regimul comunist,importat din Uniunea Sovietică în țările ocupate,sau în așa zisele state satelit,după al doilea război mondial,a fost conceput ca un leac menit să elimine rămășițele burgheze,aristocratice și occidentale din mințile popoarelor ocupate.
România,de rând cu Basarabia,a ajuns în sfera de influență și ocupație sovietică,imediat după avansarea trupelor sovietice de pe Frontul de Est spre cel de Vest în iarna-primăvara anului 1944.Ași nota însă 2 mari diferențe,Basarabia a fost încorporată în trupul URSS ca republică unională,adică parte componentă de rând cu alte 14 republici fără drept la politică externă,pe când România a primit o autonomie decizională și politică,având demnitari localnici români,care însă reprezentau interesele Moscovei.
Premizele instaurării regimului comunist în România au fost indubitabil ofensiva Sovietică pe frontul de Est,la care aliații româno-ungaro-slovaco-germani nu mai reușeau să țină piept,din cauza pierderilor enorme  de efectiv: cca. 280 mii de militari români morți pe frontul de Est și alți 285 mii dispăruți și capturați la care se adăugau 4 mil. de soldați germani morți doar în luptele în potriva URSS.

Situația frontului din Moldova în august 1944
Operațiunea Iași-Chișinău, Situația frontului din Moldova în august 1944

Ultima și probabil cea mai importantă premiză a fost Lovitura de Stat de la București din 23 august 1944,când Regele Mihai,sub presiunea emisarilor sovietici și comuniștilor locali a dispus arestarea Mareșalului Ion Antonescu,care îndeplinea funcția de șef al statului în condiție de război,ruperea relațiilor cu puterile Axei (Germania-Italia-Japonia) și colaborarea militară cu Aliații (SUA-Franța-Marea Britanie) și Uniunea Sovietică.
Într-o perioadă foarte scurtă de timp (februarie-august 1944) URSS a reușit să ocupe întreg teritoriul Basarabiei,instituind Republica Sovietică Socialistă Moldovenească,ce se supunea legilor și normelor emise de Moscova.A mai fost nevoie de încă un an ca Al treilea Reich să fie doborât,iar Aliații să fluture drapelele victoriei la Berlin,pe când în spatele frontului,emisarii și procurorii sovietici prin așa zisele (troici) justițiau foștii și presupușii colaboratori al fostului regim Antonescu.
Datorită crizei politice create de PCR (Partidul Comunist Român) și a ultimatumului înaintat lui Mihai I de către  Andrei Vâșinki,regele îl impune pe Nicolae Rădescu(Președinte al Consiliului de Miniștri al României în perioada 6 decembrie 1944–28 februarie 1945)să-și dea demisia,astfel,în data de 6 martie 1945,la București,își începe activitatea noul guvern,exclusiv comunist,condus de Petru Groza.
Impunerea regimului comunist în România, de către Uniunea Sovietică,  determină și metodele de acțiune, cum ar fi modul de construire al  societatii și de acaparare a puterii politice, care sunt de sorginte sovietică.
Pe plan politico-social,comuniștii scot în afara legii orice mișcare politică în afară de PCR și declară că muncitorii au preluat monopolul puterii în stat,evident nu era vorba despre muncitori,ci doar despre membrii PCR.Se dorește aliminarea din viața socială a puterii monarhului,burgheziei,viziunilor democratice occidentale și a tuturor lucrurilor ce reprezentau trecutul non-comunist al României.Încercările de a elimina monarhia s-au încoronat cu succes la data de 30 decembrie 1947,când Regele Mihai I de Hohenzollern a semnat actul de abdicare iar un an mai târziu a fost silit să părăsească România.Tot la 30 decembrie 1947 a fost proclamată și Republica Populară Română.În 1948,România își oficializează constituția.
În Basarabia,în perioada 1946-1947 a avut loc cea mai mare foamete,creată atât artificial cât și natural.Statul golea hambarele oamenilor în mod abuziv,printr-un decret sovietic de colectare a grânelor și proviziilor private,lăsându-i fără sursă de existență pe oamenii simpli,sub pretextul lupei contra burgheziei și altor invenții comuniste.O altă problemă a  fost și seceta din acei ani,care a compromis roada,și deci,i-a silit pe țărani să nu mai vândă produsele astfel  provocând deficit de marfă,fapt care a fost ‘’rezolvat’’ de organele de stat prin colectivizarea și împroprietărirea forțată,așa cum am menționat mai sus (Decretul de colectare…).În urma foamei au murit cca. 200 mii de persoane,la sfârșitul anului 1947,distroficii alcătuiau de la 25 la 40% din totalul populației.
În RSSM aveau loc deportările și persecuțiunile celor ce nu erau de acord cu ocupația și domnia ‘’proletariatului’’ adus de la Moscova,astfel în anii 1946(Operațiunea IUG) și 1951(Operațiunea SEVER)  inclusiv primul val din 12-13 iunie 1941,au trimiși la lucru forțat în GULAG-urile din Siberia și în stepele din Kazahstan peste 100 mii de oameni (inclusiv copii,femei,bătrâni și persoane cu nevoi speciale).

Al doilea val de deportări (5-6 iulie 1949)
Al doilea val de deportări (5-6 iulie 1949)

Imediat după moartea lui Stalin,în 1956,la Moscova are loc Congresul XX PCUS-al destalinizării,condus de Nikita Hrușiov.La fel ca și la Moscova,la București epurările de partid încep,dar ceva mai devreme,având ca ’’victime’’ cunoscute: grupul politic Ana Pauker-Vasile Luca încă în anul 1952 și fracțiunea rivală din PMR a lui Iosif Chisinevski –Miron Constantinescu.În urma epurărilor,în fruntea partidului se impune Gheorghe Gheorghiu Dej,succedat de Gheorghe Apostol (1954) și Nicolae Ceaușescu (1965).
Economia României a fost schimbată radical din preponderent agrară în semi-industrială,datorită planurilor de 5 ani (create de Stalin) pentru a mări dezvoltarea și producția industrială.RSSM a fost însă aleasă ca ogor al URSS,având în vedere că doar 15 % din economie o reprezenta industria,celelalte 85 % reprezentând agricultura și industria cenexă acesteia.Din punct de vedere economic,comunismul atât în Republica Populară Română cât și în RSSM a eradiat regulile de piață fundamentale,bazându-se pe criteriul ascendent al cererii,în loc să țină cont de relația cerere-ofertă care conduce piața într-o societate capitalistă.Naționalizarea a fost cuvântul cheie,prin care se subînțelegea abolirea proprietății private în folosul proprietăți colective și scoaterea în afara legii a oricărei inițiative de antreprenoriat privat,care reprezenta în înțelegerea lui Marx,folosirea forței de muncă în scopuri meschine cu final de dobândire a capitalului.
Perioada de glorie și prosperitate a comunismului,poporul românesc de ambele părți ale Prutului a cunoscut-o în cei 18 ani de aflare la putere la Moscova a lui Leonid Brejnev,ani în care tot blocul sovietic și țările aderente Blocului de la Varșovia (România,Polonia,Cehoslovacia…) au văzut o dezvoltare vertiginoasă a consumului și ofertei industriale.Totul s-a încheiat în 1982,când s-a aflat despre moartea lui Brejnev,care a fost succedat de Gorbaciov.

TIME,1987
Primul Președinte al URSS și prim-secretarul PCUS din 1982,Mihail Gorbaciov,desemnat ”Man of the Year” (Omul Anului) de către jurnalul american TIME,1987

Între timp,în România situația se agrava din cauza scăderii productivității economice și a situației tensionate la Moscova,care prin Președintele nou,Mihail Gorbaciov,a început o politică nouă,așa numita Perestroikă.Organele de securitate românești (cunoscuta Securitate-KGB românesc),intimidau din ce în ce mai mult persoanele care se declarau cu viziuni anti-comuniste,la toate acestea se adăuga și corupția care a început să macine sistemul burocratic de stat.Ajungând la limita disperării din cauza sărăciei și lipsei de produse pe rafturile magazinelor,în 1989,românii  insuflați de valul de libertate ce venea din Vest odată cu căderea Zidului de la Berlin,au ieșit la protest.Același lucru se întâmpla și la Chișinău,unde românii cereau ca limba moldovenească(în ciuda unor divergențe de ordin politico-etic a acelor vremuri) cu grafie latină să fie oficializată la nivel de stat.
La București,în ajunul Crăciunului,a avut loc renumita Revoluție anti-comunistă,care l-a silit pe Nicolae Ceaușescu să fugă din Palatul Parlamentului pe furiș cu elicopterul,ca mai târziu să fie capturat împreună cu soția sa și ambii condamnați de un tribunal ad-hoc la pedeapsa capitală.

Revoluționari plecați la sol în Piaţa Palatului
Revoluționari plecați la sol în Piaţa Palatului

La Chișinău,între timp,a doua Adunare Națională din 1991 declară la 27 august,după exemplul Ucrainei din 24 august,Independența Republicii Moldova,fapt pentru care Chișinăul a fost răsplătit de Moscova cu 2 conflicte,unul soldat cu câteva sute de morți,războiul ruso-moldovenesc din Transnistria, și conflictul care a fost aplanat datorită diplomației,având ca protagoniști Chișinăul și așa zisa Găgăuzie.

Tighina,Moldova,1992
Tighina,Moldova,1992

Comunismul a adus pe pământul românesc de ambele părți ale Prutului sute de mii de victime ce au avut doar o singură vină,nedorința de-a sluji ocupanților și marginalilor de la răsărit.În cele din urmă,comunismul n-a reușit să țină în frâu dorința românilor de libertate și renaștere națională,de care au fost privați dar de care nu au uitat niciodată.

Published by Vlad Gonța

My name is Vlad, I'm from Moldova, Rep. of and i'm keen on Maths, Finance and Geoplitics. I'm studying at Univestity of Bologna, Faculty of Statistical Science, Bachelor in Finance, Insurance and Business from September 2016. I graduated in July 2016 in Economics and Tourism at ITT Marco Polo Rimini with 96/100, with a Thesis on ''International terrorism and its impact on global economic and social security''.

%d bloggers like this: